Dugin

Despre “Lucratorul” lui Ernst Jьnger

Ernst Jьnger este un proeminent scriitor german contemporan, a carui soarta literara si politica apare ca un simbol clasic a tot ceea ce inseamna avangarda, vitalitate si nonconformism in cultura europeana a secolului XX. Participant si martor al ambelor Razboaie Mondiale, unul dintre teoreticienii de frunte ai Revolutiei Conservatoare germane din anii ’20-’30, sursa de inspiratie pentru national-socialism, insa repede devenit “dizident al dreptei” dupa venirea la putere a lui Hitler, Ernst Jьnger a supravietuit caderii oficiale in dizgratie in perioada regimului nazist, doar pentru a fi imediat ostracizat de catre Aliati in timpul campaniei de “de-nazificare”. Prin talentul si profunzimea gandurilor sale, scriitorul a reusit sa depaseasca desconsiderarea la care a fost supus de catre “democrati”. Astazi, Jьnger este de departe cea mai reprezentativa figura a luptei in secolul XX, o voce care a exprimat nu doar framantarile “generatiei pierdute”, ci si ale “secolului pierdut”. Plin de pasiune, Ernst Jьnger reprezinta lupta dramatica a ultimelor farame sacre ale simtamantului national impotriva sufocantei profanitati a tehnocratiei universaliste contemporane.

Jьnger este autorul multor romane, eseuri, articole si schite. Divers, versatil, complex si contradictoriu uneori, insa cu un subiect comun in toata opera sa – Lucratorul (“Der Arbeiter”), personajul sau central, aproape metafizic, a carui prezenta latenta este resimtita in toate scrierile sale. Astfel, nu poate fi o coincidenta faptul ca cea mai cunoscuta si conceptuala dintre cartile sale, cea pe care a editat-o si rescris-o permanent de-a lungul vietii sale, este intitulata “Lucratorul” (“Der Arbeiter”).

Lucratorul, “Der Arbeiter”, este figura centrala a tuturor curentelor politice, artistice, intelectuale si filosofice ce au fost sintetizate in conceptul “Revolutiei Conservatoare”. Lucratorul este eroul acestei Revolutii, subiectul si pivotul ei existential si estetic. Prin “Lucrator” se are in vedere un tip special de om modern, om care in cea mai critica experienta a realitatii profane, care in insasi inima masinariei tehnocrate, care in vintrele razboiului totalitar ori in munca infernala a industriei, care in centrul nihilismului contemporan gasesti in sine insusi un reazem misterios ce il determina sa traverseze “nimicnicia”, reazem ce il poarta pana la elementele sacralitatii redesteptate in interiorul sau. Prin intoxicarea la care a fost supus de lumea moderna, Lucratorul lui Ernst Jьnger percepe imovabilitatea Polului, obiectivitate de nestramutat in care Traditia si Spiritul nu apar ca ceva vechi, depasit, ci ca elemente Eterne, ca o eterna reintoarcere la Originea atemporala. Lucratorul nu este conservator sau progresist, el nu este un aparator al vechiului si nu este un apologet al noului. El este al Treilea Erou, al Treilea Erou Imperial (dupa Niekiesch), noul Titan care, prin confruntarea cu cu modernismul in cele mai traumatice si veninoase forme ale sale – haosul industiral si frontal – , se deschide unui aspect transcendental inedit ce il mobilizeaza catre o actiune eroica, metafizica.

Acesti Lucratori sunt oameni ai transeelor, ai fabricilor, “nomazi ai asfaltului”, privati de orice mostenire in civilizatia tehnocratica, oameni ce raspund provocarii acestei realitati divizate, raspund incercarii de a aprinde in sufletele lor energiile deosebite ale unei marete Rebeliuni, la fel de brutala si obiectiva precum e si natura agresiva a mediului dusman, a mediului industrialo-burghez.

Ernst Jьnger este creatorul conceptului politico-ideologic de “mobilizare totala” (“Die Totale Mobilmachung”), concept ce a devenit fundamentul teoretic si filosofic pentru multe miscari ale conservatorismului revolutionar. “Mobilizarea totala” reprezinta necesitatea trezirii nationale in scopul construirii unei noi civilizatii, in care Eroii si Titanii, purtatori ai flacarii Revolutiei Nationale nascute volitional din abisul alienarii sociale, vor fi in centru.

Totusi, potrivit spuselor lui Jьnger, „mobilizarea totala“ a maselor, natiunilor, popoarelor trebuie sa fie bazata pe o experienta existentiala speciala, unica, fara care Revolutia fie se va transforma intr-o viziune materialista degenerata, fie va fi reanimata de farisei conservatori inerti. Acesta este motivul pentru care aspectul existential si esential are prioritate in lucrarile lui Jьnger, lucrari ce prezinta o intreaga galerie de tipologii ale celui de-al Treilea Erou ( “Furtuni de Otel”, “O inima in cautarea aventurii”, “Pe falezele de marmura”, “Evadarea in padure”, “Heliopolis” etc.), erou ce urmeaza calea Revolutiei interioare, explorand cele mai extreme si riscante forme ale acesteia: misticism, razboi, psihoactive, erotism, stari psihice de limita. Formula lui Nietzsche “ceea ce nu te omoara, te face mai puternic”, devine crezul lui Ernst Jьnger atat in literatura, cat si in viata. La fel ca aceste personaje, calm, el ridica paharul cu sampanie.

In 1995, Ernst Jьnger a implinit o suta de ani, fara ca timpul sa aduca cea mai mica atingere intelectului sau patruzator si talentului naucitor. Nu cu mult timp in urma, intr-o scrisoare catre editorul reviste belgiene “Antaios”, Jьnger scria: “Secolul XXI va fi secolul Titanilor, iar XXII cel al Zeilor.”

Aceste cuvinte sunt un scurt rezumat al operei creative al unui mare scriitor contemporan, Lucrator si erou … Ernst Jьnger.

Aleksandr Dugin este un ganditor rus contemporan de dreapta radicala, ideolog al miscarii “euroasianiste”, influentat indeosebi de doctrina Revolutiei Conservatoare, dar si de scoala Traditiei integrale (Guenon, Evola, Coomaraswamy, Schuon etc.). El mentine legaturi apropiate cu miscarea franceza La Nouvelle Droite si cu grupul GRECE, coordonat de Alain de Benoist.

Ernst Jьnger a decedat la data de 17 februarie 1998.

Traducere preluata de pe Media Gnostic, realizata de sus-semnatul.

  

Материал распечатан с информационно-аналитического портала "Евразия" http://med.org.ru
URL материала: http://med.org.ru/article/4061