Germania nu mai vrea tutela SUA: Motivele care au dus la o prăbuȘire istorică a relaȚiilor dintre Berlin Și Washington

Relațiile dintre Germania și SUA sunt la un minim istoric. Pe de o parte, Germania aspiră la independență, fiind presată de tutela abuzivă a Washingtonului, dar principala cauză este comportamentul aberant, impredictibil la nivel internațional și de tip autocratic al SUA. Semnalele răcirii relațiilor germano-americane au început să apară tot mai des și au culminat cu retragerea unui contingent de trupe SUA din Germania.

Astfel, ministrul de Externe al Germaniei Heiko Maas, a numit relaţiile germano-americane „complicate” într-un interviu acordat în luna iunie publicației Bild am Sonntag, în contextul retragerii a 9.500 de soldați SUA din Germania. Potrivit vicepreședintelui filialei germane a Fundației Marshall, Thomas Kleine-Brockhoff, niciodată relaţiile bilaterale dintre SUA și Germania nu au fost la un nivel atât de scăzut în ultimii 35 de ani. Iar declarațiile de acest fel sunt numeroase în Germania printre oficialii de la Berlin șocați de politica SUA față de aliați.

De ce a scăzut încrederea germanilor în SUA? Motivele pentru care germanii nu au încredere în SUA sunt multiple, așa cum arătam mai sus, iar scandalurile prin care Washingtonul s-a compromis în fața Berlinului, dar și a cetățenilor obișnuiți, sunt multiple.

Să amintim doar unul din „jocurile de-a spionii” marca SUA: scandalul din 2013, când Steffen Seibert,purtătorul de cuvânt al Cancelarului Angela Merkel, a anunţat că serviciile speciale ale SUA au putut asculta telefonul mobil al cancelarului! O practică se pare curentă pentru SUA față de aliați, lucru care a provocat cel mai amre scandal între Washington și Berlin!. Doar că, în iunie 2015, procuratura federală din Germania a anunţat că închide cazul invocând imposibilitatea de a demonstra existenţa interceptărilor. Dar răul era deja făcut…

O altă mișcare jignitoare a SUA la adresa Germaniei a fost numirea lui Richard Grenell ca ambasador la Berlin. Dar Grenell s-a evidențiat în activitatea sa pe criticarea guvernului german, așa încât prezența sa în capitala Germaniei nu a făcut decât să irite și mai tare oficialitățile germane. E de remarcat faptul că din momentul instalării acestuia în post și până la finalul mandatului său, încheiat tot la presiunile Germaniei, adică din 8 mai 2018 până la 1 iunie 2020), Merkel nu a avut nici o întrevedere cu el.

În acelaşi timp, parcă anume pentru a pune paie pe foc, ambasadorul SUA continua să critice decizia Berlinului de a transfera în fondul NATO bani insuficienți din punctul de vedere al Administrației Trump, adică mai puţin de 2% din PIB. Dar povestea conflictului crescând între americani și germani nu se oprește aici.

Au fost raportate, în timp, numeroase cazuri de comportament imoral al militarilor americani pe teritoriul german (mergând până la agresiuni sexuale). În situaţia ce s-a creat, nemţii au avut o reacţie extrem de negativă faţă de refuzul SUA de a extrăda cetăţenii americani pentru a fi trași la răspundere ca urmare a solicitării Tribunalului Penal Internaţional, SUA refuzând categoric ca soldații săi să fie sub jurisdicția penală internațională. Oferindu-le astfel imunitate în fața oricărui gen de fapte.

Colac peste pupăză, este în desfășurare o politică americană prin care sunt aplicate sancțiuni menite să zădărnicească proiectul Nord Stream 2, de realizarea căruia Berlinul este interesat în cel mai înalt grad. În acest sens, președintele Comisiei pentru energie a Bundestagului Klaus Ernst a avansat propunerea ca reacția la sancțiunile SUA să fie pe măsură, și anume impozitarea suplimentară pentru furnizarea gazelor americane. În opinia lui, „a sosit timpul să începem a ne apăra de America”.

Nici Cancelarul Angela Merkel nu lipsește din peisaj: într-un interviu pentru publicația britanică The Guardian și alte cinci mari ziare europene, cancelarul Merkel a spus că e cazul să se mediteze asupra rolului Europei în lume dacă SUA va renunța să mai joace rolul de lider global.

Așadar, un semnal clar de emancipare al Germaniei de SUA în numele UE, a cărei președinție rotativă o îndeplinește de altfel de la 1 iulie, pentru șase luni. „Am crescut cu certitudinea că Statele Unite doreau să fie o putere mondială. Dacă SUA doresc acum să se retragă din acest rol, ar trebui să ne gândim la asta foarte profund”, a spus Merkel în respectivul interviu.

În Europa prezența americană a devenit împovărătoare. Şi însăși America nu mai corespunde imaginii de hegemon global. În timp ce americanii se confruntă cu propriile lor probleme, tot maiacute, Europa se va descurca și singură, ba chiar va evolua mai bine fără tutela agasantă a SUA.

De altfel, Germania își propune în timpul președinției rotative a Consiliului UE pe care o ocupă timp de 6 luni începând de la 1 iulie să promoveze o Europă mai puternică și mai independentă, care să nu mai facă politică externă în siajul SUA. Un prim semn al acestei independențe este faptul că Berlinul nu agreează atragerea UE în conflictul dintre SUA și China și preferă o negociere separată cu Beijingul, arătând că interesele UE pot fi diferite de cele ale Statelor Unite.

Semnele acestei emancipări a UE au apărut mai demult, un indiciu fiind și dorința președintelui Emanuel Macron de a întemeia o Armată Europeană, o inițiativă pe care SUA a taxat-o imediat ca fiind un semn de emancipare față de NATO controlat de SUA. Iar în privința independenței UE, Macron și Merkel par a se înțelege destul de bine. Tandemul Germania-Franța va oferi surprize și în continuare. Pentru Macron, NATO se află în moarte clinică, o expresie care a făcut istorie și care a deranjat nespus Administrația de la Casa Albă. Dar dacă Germania și Franța au regăsit drumul reafirmării europene, SUA nu va mai putea opri Europa din emanciparea sa.